Nutritia este preocupata de felul in care mancarea interactioneaza cu organismul. Este absolut normal ca nutritionistii calificati sa recomande diete personalizate pentru fiecare om in parte – tinand cont de sanatatea si nivelul de antrenament al fiecaruia.

Nutritionistul trebuie sa stie nivelul de intensitate in sport si inportanta revenirii dupa seriile de exercitii.

Mancarea ofera organismului combustibil, sursa de energie necesara pentru activitatile sale, si material pentru cladirea si mentinerea tesutului; pe de alta parte alimenteaza organismul cu substante necesare pentru reglarea tuturor proceselor corpului.

Digestia se asigura ca toate alimentele sunt fizic si chimic transformate in componenti simpli denumiti nutrienti, care sunt absorbiti prin peretii tractului digestiv fiind transportati in intregul corp cu ajutorul sangelui.

Clasificarea nutrientilor este bazata pe principala lor functionalitate:

Energia stocata in mancare este eliberata in organism prin digestie/absorbtie si prin “oxidare” la nivel celular; cantitatea produsa (pe un gram de nutrient) este:

Unitatea de masura folosita in cazul energiei este Caloria.

O calorie (“c”mic) este “ cantitatea de energie folosita la cresterea temperaturii a 1 gram de apa de la 14 grade la 15 grade C”.

O calorie (“C” mare) kilocalorie este “ cantitatea de energie necesara pentru a creste temperature unui litru de apa cu un grad”.

Nota:

4.2 KJ este echivalentul a 1 Kcal. Joule este unitatea metrica pentru caldura si energie.

Cei sase nutrienti au fost grupati impreuna intr-o hexagrama aratandu-ne ca exista o relatie clara si esentiala intre ei pentru mentinerea sanatatii.

Mancarea – mancam ca sa traim

Prepararea felurilor de mancare trebuie sa fie cat mai simpla, cat mai naturala. Mancarurile sofisticate, care conţin multe ingrediente si sosuri, sunt în general indigeste, dezechilibrate nutritional, cu densitati energetice mari (500–800 Kcal).

Rezultatul consumului acestor tipuri de mancaruri nu face decat sa ne mentina flamanzi, ne vor face supraponderali, obezi, iar în final ne vor îmbolnavi tocmai de maladiile civilizatiei moderne: hipertensiune, colesterol marit, boli de inima, diabet de tip 2, cancere, maladii neurodegenerative (Alzheimer, Parkinson).

Sfaturi in prepararea alimentelor:

• Pastrarea calitatii nutritive a ingredientelor prin reducerea timpului de pregatire
• Evitarea unor moduri de a gati cum ar fi prajirea, frigerea neadecvata, utilizarea rantasurilor, utilizarea microundelor
• Alegerea corecta a grasimilor, atat utilizate în stare cruda, cat şi pentru prajit, copt (se vor utiliza cele rezistente cu PF peste 190 C)
• Limitarea utilizarii grasimilor saturate de origina animala (seu şi untura industriale, unt)
• Excluderea grasimilor artificiale (margarine, shorthening – acesta se foloseste în alimente industriale cum ar fi: cozonac, cornuri, produse de cofetarie si patiserie etc)

• Evitarea unor combinaţii neadecvate între ingrediente, cum ar fi: grasimi cu zaharuri, grasimi cu amidonoase, proteine animale cu grasimi, proteine animale cu amidonoase s.a.